duminică, 30 octombrie 2011

Sunt....

Sunt ceea ce tu poate vezi ca sunt sau, ...nu.
Sunt strop de lava uneori , petala rupt-a unei flori,
Un fulg de nea in plina vara sau
Ploaia ce-a cazut.. aseara .
Sunt om, cand cerul il privesc,
Sunt gand, cand ochii-ti stralucesc
Sunt doar o clipa.. ratacita
In ora vietii, inca netraita.
Sunt vantul ce te sperie uneori
Si-ti da racoarea si te infiori
Apoi se potoleste, si-ti mangaie obrazul..
Continui ? crezi ca mai e cazul ?!
Sunt bucuria dintr-un zambet
Si dorul mut al unui cantec .
Sunt lacrima usor amara
Pe-al meu obraz, prelinsa–n seara
Sunt rana- uneori adanca
A sufletului neinvatat sa planga
Sunt gest voit al neputintei
Si umbra stearsa a fiintei.
Sunt eu , ‘oricine’-le din noapte
Scriind un vers cu multe.. soapte .
Zambind citind o poezie
Simtind acum ca-s umbra…vie.
Sunt si tristetea lacrimii prelinse
Pe-obrazul celui fara vise.
Dar si Zambetul eu sunt
Al inimii fara cuvant ..
Sunt cautatul tau popas,
Sunt clipa ce-ti va darui ragaz,
Ragazul gandului uitat demult..
Sunt eu; doar eu si..te ascult.
Sunt clipirea unui dor
Caruia nu-i este-usor
Sa se-arate sau sa spuna
Nici macar un simplu..'buna.
Sunt Vina asezata peste mine
Asa cum ploaia peste iarba vine
Sau neaua peste verzii brazi,
Cum jarul jos ramane, din lemnul care-l arzi..

Maria DC

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu